Cum poţi afla la naştere dacă bebeluşul tău riscă să fie autist?

„Putem studia placenta la naştere şi putem stabili riscul de autism al bebeluşului cu un grad mare de precizie”, a comentat dr. Harvey Kliman de la Universitatea Yale.

În SUA, unul din 88 de copii suferă de o tulburare de spectru autist, numele general dat unui număr de tulburări de dezvoltare marcate de probleme de interacţionare şi comunicare socială.

• 1 din 10 copii, victimă a violenței în primele două luni ale anului școlar
• Unde au dispărut grădinițele de stat din România?

Cu cât autismul este tratat mai devreme, cu atât rezultatele sunt mai bune. De regulă, însă, copiii nu sunt diagnosticaţi până la apariţia simptomelor comportamentale, de regulă la vârsta de 2-3 ani sau chiar mai târziu. Kliman afirmă că bebeluşii supuşi riscului de a dezvolta tulburări pe spectru autist vor beneficia de tratament timpuriu în urma identificării acestui risc la naştere.

Pentru această cercetare, ce a fost publicată în jurnalul Biological Psychiatry, Kliman a studiat alături de colegii săi 117 de placente de la nou-născuţi cu mame ce aveau deja unul sau mai mulţi copii cu o formă de autism, ceea ce sporea riscul ca aceştia să sufere la rândul lor de această tulburare. Cercetătorii au comparat acestre mostre cu mostre de placentă de la 100 de femei care aveau unul sau mai mulţi copii ce nu sufereau de autism.

În timpul sarcinii, placenta menţine alimentarea cu sânge a bebeluşului nenăscut separată de cea a mamei, oferindu-i totodată fătului oxigen şi substanţe nutritive. La naştere, placenta iese alături de bebeluş din uter.

Placentele femeilor ale căror copii aveau autism arătau diferit de cele ale celorlalte femei, au observat cercetătorii. Aceştia s-au concentrat asupra încreţiturilor anormale şi asupra dezvoltărilor celulare anormale în placentă, cunoscute sub numele de „incluziuni trofoblastice”.

Placentele bebeluşilor cu risc de a dezvolta autism aveau de 8 ori mai multe şanse să aibă două sau mai multe încreţituri anormale în comparaţie cu mostrele de la bebeluşii care nu prezentau acest risc. Placentele care aveau 4 sau mai multe incluziuni trofoblastice preziceau o probabilitate de cel puţin 74% ca noul născut să rişte să dezvolte tulburări de spectru autist.

„Între placentele bebeluşilor care nu erau expuşi riscului de autism nu se găsea nici măcar una care să prezinte mai mult de 2 incluziuni”, a explicat Kliman.

Studiul prezice doar riscul de a suferi de autism, nu autismul în sine. Cercetătorii vor continua să studieze copiii.

Testul nu poate fi efectuat înainte de naştere, a explicat Kliman. „E nevoie de examinarea placentei”, a declarat specialistul.

Cu toate acestea, testul ar putea ajuta la identificarea copiilor supuşi acestui risc cu mult mai devreme decât este posibil acum, afirmă Kliman. Intervenţiile pot avea loc mai devreme, când creierul este mai deschis schimbărilor.

Nu este clar modul în care încreţiturile din placentă duc la un risc mai mare de a suferi de autism. Kliman şi alţi cercetători speculează că aceste anomalii se datorează creşterii celulare sporite, ce duce la încreţirea neobişnuită. „Capetele copiilor cu autism sunt mai mari”, a explicat expertul. De asemenea, creierul lor se dezvoltă mai repede în primii ani de viaţă.

„Mi-ar plăcea să văd acest că acest test devine unul de rutină”, spune Kliman. Cu toate acestea, specialistul subliniază că necesită mult efort şi un cost de cel puţin 2.000 de dolari.

Sursa: WebMD